Ne-am adus aminte cu placere de acest traseu, fiind unul pe care l-am parcurs si noi in mai multe randuri, asa ca ne-am hotarat sa va impartasim cateva impresii din calatoriile noastre la Lacu Rosu.

Venind dinspre Gheorgheni, drumul spre Lacul Rosu, marcat de numeroase serpentine, dezvaluie turistului o minunata zona muntoasa cu pasuni orbitor de verzi, brazi uriasi, parauri repezi si minunate privelisti. Esti tentat sa te opresti la fiecare suta de metri pentru a admira sau a fotografia peisajul. Mergand mai departe pe Valea Hasmasului ajungem la Lacul Rosu, un adevarat monument al naturii.

Lacul Rosu este un baraj natural, situat la poalele Muntilor Hasmasu Mare, fiind cel mai mare lac natural de acumulare situat in zona montana din Romania.

Lacul s-a format relativ recent, intr-o zi de iulie in 1837, cand, dupa o serie de ploi torentiale si furtuni, o alunecare masiva de teren din Muntele Ucigasu a taiat calea Paraului Rosu, a paraului Licas si al paraului Oii, formandu-se astfel un baraj natural, fenomen foarte rar intalnit.

Numele lacului provine de la Paraul Rosu ce traverseaza straturi bogate in oxizi si hidroxizi din fier de culoare rosie purtand cu sine aluviuni pe care le depune in lac. De asemenea, numele este inspirat si de reflectarea purpurie in lac a Suhardului Mic, prezenta aluviunilor rosiatice si a stancilor de calcar roscat din jurul lui.

Cioatele de molid ce rasar din lac, impreuna cu nuantele rosiatice pe care le capata unori apa, creaza o imagine ce copleseste privitorul, sugerand efecte si senzatii inspaimantatoare. Desigur ca acestea au inspirat numeroase legende si mituri legate de Lacul Rosu, una dintre ele spunand ca in timpul catastrofei ce a format lacul cativa pastori au cazut victime pamantului iar sangele lor inroseste de atunci apa lacului.

Situat intr-o zona privilegiata, pe traseul ce duce catre Cheile Bicazului, Lacul Rosu a devenit un obiectiv turistic important si indragit de turisti. Daca sunteti in trecere, merita incercata o plimbare cu barca pe lac printre ramasitele trunchiurilor de molid. Atmosfera misterioasa, stancile coplesitoare, aerul tare de munte va face ca experienta sa fie de neuitat.

Cei ce doresc sa petreaca mai multe zile la lac pot gasi cazare la una din pensiunile din localitatea Lacu Rosu , existand posibilitatea organizarii de excursii, drumetii, urcari pe stanci. O plimbare la stanca Cohard-Mic nu trebuie ratata, de acolo putand fi admirata o superba panorama a Lacului Rosu, precum celorlalti munti din jur. Pentru traseul catre stanca Cohard-Mic urmariti indicatorul cu dreptunghiul albastru, traseul dureaza aproximativ o ora si jumatate dus-intors.

Vom continua descrierea itinerariului intr-un alt articol dedicat Cheile Bicazului.

Desi am mai publicat o stire pe aceasta tema, revenim cu detalii suplimentare deoarece subiectul a starnit interes si este de importanta majora, mai ales pentru turismul din Busteni si de pe Valea Prahovei.

Cum de mai bine de 20 de ani mai nimic nu s-a schimbat in oras, un astfel de proiect este o gura de oxigen pentru turismul din Busteni, mai ales ca cei peste 800 de mii de turisti care viziteaza statiunea anual, in afara schiului si a plimbarilor in natura nu gasesc altceva de facut deoarece nu exista variante de petrecere a timpului liber.

Primaria Orasului Busteni - Foto: Andrei Stroe

“Avem 13 obiective printre care si Amfiteatrul in aer liber. Speram in vara 2012  sa avem spectacole de teatru in aer liber. In acest parc vom avea si o gradina botanica, un foisor de fanfara, o sala polivalenta pentru sporturi de sala: tenis de masa, fitness etc.  si un teren de tenis pe zgura, la standard international, unde ar putea avea loc un concurs open la nivel european chiar aici in Busteni.” a declarat pentru Valea Prahovei TV primarul orasului Busteni, Emanoil Savin.

Statiunea este în plina dezvoltare, iar numarul turistilor este în crestere prin investitia în zonele de agrement. În curând, la Busteni, în cadrul Fun-Park-ului va fi inaugurata si prima suprafata artificiala pentru schi.

Sursa : Valea Prahovei TV

Asociaţia de Turism din Băile Herculane a achiziţionat cu numai 1.500 de euro o instalatie de Tiroliana ce a fost amplasata in statiune. Aceasta se doreste un obiectiv menit sa atraga turistii si in timpul saptamanii, nu numai in week-enduri.

Tiroliana a fost inaugurata in 18.06.2011, si este amplasata langa podul ce traverseaza raul Cerna la uzina electrica. Lungimea instalatiei de Tiroliana este de 55-60 m, iar inaltimea maxima deasupra apelor Cernei este de 20m (aprox. cat un bloc cu 5-6 etaje).

Startul se face de pe versantul Muntilor Cernei, de l
a inaltimea de 15 m deasupra drumului ce leaga Hotelul Roman si uzina electrica, iar sosirea fiind pe malul opus al raului Cerna, la baza versantului din Muntii Mehedinti, tiroliana legand cele doua masive montane.

Contrar aparentelor, tiroliana poate fi practicata indiferent de varsta sau nivelul de pregatire, chiar daca este considerat un sport extrem.

Turele cu tiroliana, supravegheate de salvamontisti

Activitatile cu tiroliana se desfasoara sub supravegerea directa a Serviciului Judeţean Salvamont Caraş-Severin, ca urmare a colaborarii acestui serviciu cu Asociatia Baile Herculane.
„Salvamontiştii vor supraveghea fiecare tură pentru a se evita problemele ulterioare“, a precizat pentru Adevarul Valentin Balaban, directorul Serviciului Salvamont.

Sursa: Asociatia de Turism din Baile Herculane

Cu o moşternire culturalo-storică bogată, dar şi cu localizare într-un cadru natural deosebit, municipiul Piatra Neamt, se poate dovedi o destinaţie ideală de vacanţă. Din păcate, la nivel local autorităţile şi agenţii economici care activează pe zona turistică nu au ajuns la un grad de comunicare eficient pentru a promova oraşul si imprejurimile sale.

“Primăria a investit până acum aproximativ 100 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii locale dar şi în unele proiecte menite să atragă turişti în oraş, precum telegondola şi strandul municipal. Însă, fără o colaborare strânsă între prestatorii de servicii, respectiv hoteluri şi pensiuni, în ceea ce priveşte promovarea oraşului acesta riscă să rămână doar un punct de tranzit catre Bucovina”, a spus Bogdan Puşcaşu, reprezentant al Primăriei Piatra Neamţ în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii şi reprezentaţi ai unităţilor de cazare din zonă.

Deocamdată, obiective turistice precum Cetatea Neamţ, Curtea Domnească sau Muzeul de Arheologie, beneficiază de prea puţină promovare la nivel naţional şi internaţional.

“Cheia succesului la nivel local o reprezintă parteneriatul public-privat, iar agenţii economici trebuie să înţeleagă că autorităţile locale şi centrale au nevoie de sprijinul lor pentru a-i convinge pe turişti că Piatra Neamţ este o locaţie care merită deplasarea şi banii cheltuiţi”, a precizat Ştefan Lungu, consilier al ministrului Dezvoltării Regionale si Turismului în acelaşi context.

Într-adevăr în cadrul discuţiei s-a putut sesiza faptul că nivelul de comunicare între partenerii publici şi privaţi din Piatra Neamţ este încă unul scăzut. Pensiunile din zonă nu au încă nişte oferte menite să reţină turistul mai multe de două zile, cum ar fi tururi la mănăstirile şi obiectivele culturalo-istorice din zonă.

“La nivel central Parlamentul şi Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului pot şi doresc să creeze cadrul legislativ, însă la nivelul local unităţile de cazare şi pensiunile trebuie să înţeleagă că ele într-un fel nu sunt concurente şi au ca scop comun promovarea zonei în care activează”, a declarat Mihaela Stoica, deputat de Neamţ.

Plusuri şi minusuri

Accesul către Piatra Neamţ şi unele dintre principalele obiective din zonă se face pe drumuri încă neîntreţinute eficient.

De asemenea la nivelul Complexului Muzeeal se resimte o lipsă de personal calificat care să poată presta eficient servicii turiştilor.

Pe de altă parte plusurile zonei vin să echilibreze minusurile.Cetatea Neamţ, Curtea Domnească, mănăstirile, colecţiile unice de obiecte aparţinând culturii cucuteni sunt doar câteva dintre elementele care, promovate şi întreţinute aşa cum ar trebui, ar putea asigura un flux turistc cu mult superior celui din prezent.

Ca o concluzie, Piatra Neamţ la fel ca multe alte oraşe ale Moldovei are nevoie de investiţii de infrastructură, de servicii de calitate pe turism, toate posibile în urma unui parteneriat public-privat mult mai activ decât în prezent.

Sursa: EVZ.ro.

Rezultatul final al concursului a fost publicat pe pagina de internet a concursului:

• Locul I – Teiul din Leliceni (Romania) – 23 298 voturi
• Locul II – Platanul din Garmen (Bulgaria) – 18 374 voturi
• Locul III – Platanul din Letenye (Hungary) – 8 836 voturi
• Locul IV – Stejarul din Dubinné (Slovakia) – 3 403 voturi
• Locul V – Stejarul lui Hrom (Czech Republic) – 2 312 voturi

Teiul din Leliceni a fost votat de 23.298 de persoane, pe locul doi situându-se platanul din Bulgaria, cu 18.374 de voturi. Dacă la sfârșitul concursului cele două tări erau la egalitate, după voturile invalidate am reușit să câștigăm clar. Conform organizatorului etapei din România, László Potoczky, președintele Fundației pentru Parteneriat, noi am avut 177 de voturi false, iar vecinii noștri bulgari 4621.

Trebuie felicitate toate tarile finaliste ale concursului pentru rezultatele obtinute, cat si pe toti cei ce au votat pentru copacul lor. Ideea promovată de Concursul Internaţional Arborele European al Anului este de a aduce arborii în atenţia publicului larg.

„Printr-o întrecere simplă, concursul poate schimba relaţia oamenilor cu mediul în care trăiesc şi poate atrage atenţia asupra moştenirii naturale locale. Acest proiect este un exemplu foarte bun pentru cum se poate comunica o problemă importantă, cum este biodiversitatea, publicului larg”, spune Ladislav Miko, fostul ministru ceh al Mediului.

Un aspect mai putin dezbatut al concursului este acela ca rezultatul este oarecum natural, daca tinem cont de dimensiunea populatiei tarilor participante. Astfel, conform recensamintelor efectuate in 2010,

Romania are:  21.466.174  de locuitori / 23 298 voturi
Republica Ceha:  10.515.818 de locuitori / 2 312 voturi
Ungaria 10.014,324 / 8 836 voturi
Bulgaria 7.528.103 de locuitori / 18 374 voturi
iar Slovacia 5.433.385 de locuitori / 3 403 voturi

Despre Teiul din Leliceni

Vaesta 500 de ani
înălţime: aproximativ 20 de m
circumferinţă: 3,9 m

Copacul a fost plantat probabil în prima parte a anilor 1500. Trăieşte în memoria oamenilor ca fiind dintotdeauna un arbore singuratic, care a străjuit biserica. Nu există nici-o sursă, care să arate că în acest loc ar fi existat păduri sau terenuri plantate cu copaci. Avem foarte puţine informaţii despre tei.

Trunchiul a fost înconjurat de borne îmbinate, care au fost folosite ca loc de discuţie a problemelor principale ale satului. Această tradiţie trăieşte şi în zilele noastre, doar bornele au fost schimbate cu bănci din scândură.

De-a lungul secolelor, teiul a fost martorul a multor evenimente tragice. Satul din valea Banatuş, în vecinătatea arborelui, şi a bisericii, a fost năvălit de tătari în anul 1661, care au nimicit toată localitatea. După câteva decenii s-au întors tătarii, dar biserica şi copacul au rămas şi de această dată neatinşi.

În amintirea acestui masacru, stă lângă satul actual monumentul „Véreskép”, despre care legenda zice că ricoşează glonţul inamicului şi îl ucide pe acesta. În prezent, pe vârful monumentului se află o cruce din piatră, care a împodobit biserica, atunci când aceasta încă nu avea turn. Cu ocazia construirii turnului bisericii crucea a fost transferată la acest monument, schimbându-l pe acesta dintr-un monument păgân în obiectul evlaviei creştine.

Biserica primeşte forma actuală în anul 1806, teiul bătrân rămâne în paza ei până-n prezent. Conform înregistrărilor, copacul a supravieţuit multe catastrofe naturale, care s-au abătut asupra satului. Trebuie menţionată seceta ce a început în mai 1717 și a ţinut până în septembrie 1718,  adică 17 luni.

În acest timp, nu a căzut nici un strop de ploaie, nici rouă, şi soarele a fost arzător. Fântânile şi râurile s-au uscat şi oamenii au fost nevoiţi să migreze în alte părţi. Seceta lungă nu a lăsat în viaţă plantele din împrejurimi. S-a uscat totul, numai teiul a rămas în viaţă, probabil fiindcă a fost deja înrădăcinat adânc în pământ.

În anii 1854 -1857 aşezarea a fost afectată de grindină, care a distrus culturile agricole şi a afectat biserica şi împrejurimile ei. Locul de pe deal ales pentru tei s-a dovedit a fi o alegere norocoasă, fiindcă astfel a fost ferit de mai multe incendii, care au distrus satul şi de inundaţiile din anul 1864, care i-ar fi fost fatale, dacă copacul era mai aproape de sat.

Arborele este un important simbol al regiunii. Pe lângă respectul localnicilor, a câştigat și respectul şi admiraţia autorităţilor. Datorită acestui respect, în anul 1992 a fost declarat monument al naturii, conform Registrului monumentelor judeţului Harghita. Datorită acestei protecţii şi respectului, este posibil că va păzi biserica şi satul şi de acum înainte pentru o lungă perioadă de timp.

Vizitatorii vor avea ocazia sa admire marionete din piesele lui Ion Creanga ce au jucat pe scena Teatrului Luceafarul Iasi si fotocopii dupa documente importante din viata scriitorului.

In aceasta casa diaconul si scriitorul Ion Creanga a locuit intre anii 1866 si 1871, perioada in care a slujit in biserica Golia.

Programul de vizitare a Casei Creanga si a Turnului Goliei, in perioada 1 martie – 1 aprilie, este de luni pana vineri, intre orele 11:00 si 17:00 si sambata intre orele 10:00 si 14:00.

Pretul biletelor de vizitare variaza intre 2 si 4 lei de persoana.

Sursa:   Viziteaza Casa Creanga, redeschisa pentru turisti! | Antena 1.